Ce banalitati isi doreste mititica!

Am cam ajuns la jumatate. Si daca n-o fi jumatate pe bune, eu tot o resimt ca pe o noua era – it is the end of an era, asa cum ii placea sa-mi sopteasca suav in urechea medie!

Asa ca ma tot gandesc la ce lucruri nu am apucat sa fac pana acum dar ma mananca palmele, picioarele si gandurile sa le fac.

Cliseu, da, stiu, dar pana la urma si astea au rolul lor. Iti dai seama ca ai trait putin, pe alocuri degeaba, asa ca meriti un upgrade de calitate. Am purces asadar si am facut un top 10 cu banalitati pe care vreau sa le fac cat mai curand si nu as vrea sa realizez peste vreun an ca lista cu dorinte banale este inca la punctul 10 ci mai degraba as vrea sa ma uit la mine in oglinda si sa-mi spun: “Cat de banala e viata mea”!

  1. As vrea sa bat un barbat – da, stiu, o fi perioada de vina. O fi, nu zic nu, dar mi se intampla acum sa ma bantuie copilaria. Si cum eu in copilarie eram cunoscuta drept o batausa, desi nu lovisem o musca in viata mea ci singura mea interactiune cu acest cuvant pana la momentul ala a fost atunci cand am auzit ca fratele meu a raspandit vestea in cartier ca as fi o veritabila karatista. Cand am auzit, am repetat si eu naucita cuvantul cu pricina si s-a strecurat incet, incet teama ca cineva va lua in serios noua titulatura. Inevitabilul s-a produs si ajunsa acum la jumatate de drum ma gandesc ca stia el fratele meu ce stia cand a raspandit vestea cu pricina. O fi vreun Bruce Lee in mine si eu nu l-am putut vedea pana acum, deci bring those bastards at me because I want to kick some asses!
  2. Sa imi fac un tatuaj – da, da, da. Fie pe mana stanga, la incheietura, fie pe piciorul stang (acum realizez de fapt de ce sunt atat de stangace mereu… imi si place, culmea masochismului). Revenind la tatuajul meu da, l-as vrea pe piciorul stang, la glezna
  3. Sa vad India – habar nu am de ce dar taaare as vrea sa vad contrastul ala intre mizerie si lux, contrast pe care-l poti cuprinde intr-o privire doar. Ma cam sperie faptul ca e posibil sa te intorci cu niste boli pe care abia le poti pronunta, dar cred ca merita. Pe principiul boala, boala, dar m-am simtit bine.
  4. Sa iau lectii de pilotaj – P.S. Alina si Mihaela, dragele mele, daca cititi asta sa stiti ca ati citit bine si eu am scris cu simt de raspundere. Da, lectii de pilotaj. Sa incep mai intai cu a zbura pe la doi metri de la sol – vreo cateva luni. Apoi sa ne inaltam pe la patru – vreun an si dupa aceea sa fiu puiul din reclama la Transavia, dar fara ultimele sapte secunde din reclama.
  5. Sa conduc un Lamborghini. De ce tocmai Lamborghini? Mergeam eu cu draga mea Margareta agale pe la Timpuri Noi cand il vedem in stanga pe unul mai mic decat noi, dar un pic mai lat, mai rosu si mai zgomotos decat orice alta masina pe care am vazut-o vreodata.  Era el, un Lamborghini rosu cu numar de Romania si o bucata manelist la volan. Deci nu visasem. Deodata a inceput dorinta. Ce roti, ce amprenta, imi spun. Ce motor, ce zgomot, ce freamat in interior, imi spun din nou. Ce forma, ce viteza, ce senzatie trebuie sa fie. Cu aceste ganduri orgasmice s-a pus verde si am mers timp de o fractiune de milisecunda paralel cu ceea ce avea sa fie gandul meu secret din momentul ala, eu uitandu-ma la el, sorbindu-I fiecare decibel al motorului ala, off.. ce motor.
  6. Sa traiesc ca in reclame. Ei, hai, gata, ati luat-o de buna si v-ati si gandit la reclama la Dedeman sau Carmol ori Dujardin, legume netunate. Doamna fiind, as vrea si eu sa traiesc reclamele la cafea de exemplu. Sa fiu trezita de cel mai frumos, fidel, destept si cu simt al umorului Fat Frumos facandu-mi cafeaua si pentru ca nu ma multumesc cu putin, n-ar fi rau ca asa, ca prin vis, sa-mi aduca si micul dejun la pat ca deh… de la jumatate incolo se vede treaba ca nu mai sar peste micul dejun.  Evident ca in aceeasi nota m-as putea obisnui cu traiul din reclamele la sampon unde coafura rezista, rezista, rezista. In viata aia in care parul meu este coafat perfect, are volum si rezistenta si cand trec pe langa vreun ametit sa intoarca ala capul si sa soarba din mireasma pe care o las in urma-mi. Si bineinteles ca niciodata n-as refuza traiul din reclama Heineken. Singura problema ar fi marimea dressingului, pe care l-as vrea cat garsoniera mea, dar imi dau seama ca avem aici, evident, tot o problema de marime, vechea poveste!

parodie-reclama-heineken   7. Vreau motor. Atat de simplu si de direct. Ma gandesc la vorba aia cu “e ca mersul pe bicicleta”. Pai cat de greu poa’ sa fie? O bicicleta mai marisoara putin, cu un motor… uf, dar ce motor! (vad ca am treaba asta cu motoarele… care nu e un lucru rau dar cum e sa te intrebe cineva care este acel ceva care iti provoaca instant placere, numai cand il vezi, cand auzi cum freamata, care iti ramane in gand odata ce trece pe langa tine si tu sa nu raspunzi ce este evident ca ar trebui sa raspunda o femeie si trantesti acest cuvant unic in situatia data: motor! ) Bun. Am stabilit. Vreau motor. Nu vreun scuter sau o bicicleta tunata ci un Kawasaki Z800, cu un echipament complet – casca neagra, pantaloni si geaca de piele negre, uni si foooarte sexy, desigur.

8. Sa cant la pian. Am cateva pasiuni cu totul vinovate in viata asta. Teatrul, baletul si pianul, ca ordine a preferintelor. Cu baletul m-am convins. Nu mai sunt in stare nici sa fac o pirueta. Sunt atat de penibila cand incerc sa fiu gratioasa si atat de impiedicata incat simplul battement tendu  la mine arata evolutia clara a omului de la maimuta. Dar pianul… nu cred ca ar fi atat de dificil si mai mult decat atat, o ora de cantat la pian cred ca mi-ar aduce tot atata placere precum pumnul in fata unui barbat sau genunchiul in zona de mijloc perfect plasat, cu putere orientat.

9. Sa vad U2 intr-un concert. Categoric ca sunt un fan al concertelor live, dar nu mi-am dorit pana in momentul asta sa vad un concert intr-atat incat sa urmaresc o trupa prin Europa in turneu sau sa fiu dispusa sa dau salariul pe o luna pentru doua ore de placere pura. Ei bine, inevitabilul s-a produs si pentru U2 as face nebunii de genul asta si mai cred ca o sa-mi placa pana la lacrimi.

10. Ultimul lucru de pe lista, dar nu cel din urma, este ca niciodata sa nu ma opresc din a-mi dori lucruri si chiar si atunci cand am tendinta sa o fac sa citesc treaba asta si sa-mi aduc aminte ca intotdeauna mi-am dorit mai mult si mai mult. Culmea e ca intotdeauna mi-am dorit altceva, dar a fost un moment cand am fost statornica. Deci ca o ultima dorinta pe lista banalitatilor ar fi ca niciodata sa nu ma opresc din a-mi dori banalitati.

P.S. Dorintele mai naughty le las pe later edit, nu de alta dar mama cu siguranta a ajuns cu lectura la fraza asta si cred ca s-a crucit destul. Incepem cu pasi mici sa o familiarizam cu dorintele lu’ asta mica si nu oferim totul dintr-o data… unde ar mai fi placerea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s