Boris Godunov, la UTE

Asa cum mi-am dorit inca din facultate… am vazut rusii jucand. Actorii rusi, cu o scoala solida, o cultura uriasa, resurse inepuizabile… ce mai, o poezie. Una frumoasa, cu rima, intr-o limba pe care o descopar din ce in ce mai frumoasa.

Despre spectacol… a fost bun. Adaptarea dupa Puskin a fost concentrata, regia una interesanta. Mi-a placut foarte mult linia pe care s-a insistat, aceea a confirmarii puterii Bisericii in acele vremuri. Recunosc, atunci cand am intrat in scena si am simtit mirosul de tamaie m-am infricosat.

Cand am vazut preotii nu am respirat, iar cand au inceput slujba imi spuneam in gand ca este atat de potrivita invocarea Divinitatii intr-un Teatru, incat am avut impresia ca a fost binecuvantata seara. Actori buni, foarte buni.

Vocile impecabile… A fost totusi o ciudatenie. Un actor cu o voce ragusita. Imi doresc din suflet sa nu isi fi facut el raguseala caci dupa trei spectacole, cate au avut in Romania, probabil nu mai poate vorbi.

Boris Godunov – nemilos, un personaj cu sentimente, regrete si capabil sa iubeasca. Dimitri – un actor foarte mobil. Mi-a placut in mod deosebit scena dansului, ca un ritual al barbatiei. Plina de pasiune, putere si forta masculina.

Da, mi-a placut. In ciuda faptului ca au fost cam multe tigari. Prea s-a jucat cu tigara in coltul gurii… prea mult fum, smecherie si pistoale.

Oricum… daca pana acum imi placea limba rusa, acum o ador. Este de o muzicalitate aparte si parca sufera numai cand o auzi, fara a o intelege.

P.S. Am vazut acel zambet, am auzit acel ras si mi-a atras atentia!

La premiera spectacolului nostru „Cafeaua domnului ministru”, la Teatrul de Comedie, am vazut in timpul spectacolului un singur om din public. Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat eu niciodata nu vad publicul, nu vad fete. Atunci l-am vazut. Imi zambea, se amuza si se uita cu blandete.

Nu poti sa uiti privirea lui, iti atrage atentia rasul lui si iti da o stare de bine. L-am auzit si l-am vazut pe… Vicotor Rebengiuc.

Anunțuri

Un gând despre „Boris Godunov, la UTE

  1. Interesant si plin de savoare textul. Nu sunt un impatimit al teatrului dar m-ai facut curios cu toate ca nu cred ca o sa inteleg vreodata muzicalitatea unei limbi. Si eu care stiam din frageda pruncie ca limba romana are o muzicalitate aparte. O intrebare in final: de novice(poate o sa zambesti) textul a fost numai in rusa? Cum ai inteles mesajul?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s